
Despre migrene, cu înțelegere
Nu știu exact când au apărut migrenele în viața mea, dar prima vizită la doctor a fost prin 2008. Diagnosticul de acum ar fi 15 zile pe lună de „tension headaches” și alte 2-3 zile de migrenă (cel mai probabil din motive hormonale).
În general evit să povestesc despre asta, dar în ultima vreme m-am tot gândit la relația noastră cu neplăcerile fizice și emoționale și m-am gândit că poate este util să scriu și despre asta pe blog.
Acum câteva luni am văzut Dopesick – o mini-serie despre lansarea unui nou opioid pe piața din America. Ce m-a marcat cel mai tare din filmul respectiv a fost un fir secundar al poveștii, despre managementul nivelului de durere la nivelul spitalelor (și nu numai) și cum s-a instituit ideea că este esențial ca pacientul să nu simtă niciun disconfort. Nu vreau sa vă povestesc serialul în cazul în care vreți să îl și vedeți, dar a fost ceva ce pe mine m-a pus pe gânduri.
Mi se pare că prin marea de articole pseudoștiințifice și reclame la medicamente s-a pierdut informația că și durerea și inflamația au rolurile lor în vindecare și că nu întotdeauna pastilele care te fac să te simți mai bine pe moment ajută și la vindecarea pe termen lung. Uneori este nevoie de timp, odihnă, răbdare și înțelegere.
Doctorița neurolog la care am fost anul trecut îmi spunea să fac ceva ce îmi place și mă relaxează în fiecare zi, să mă plimb, să fac pauze dese de la calculator, să evit stresul, să mă duc la masaj. Am aprobat cu convingere sugestiile ei, dar tot m-am grăbit la farmacie să iau pastilele de pe rețetă.
Durerea este neplăcută și înspăimântătoare pentru toată lumea, și pentru cel care o resimte și pentru cei dragi care se simt neputincioși dar și pentru doctorii, asistentele și îngrijitorii care sunt trași la răspundere. Așa că este mai simplu pentru toată lumea să luăm o pastilă.
Zilele cu dureri moderate de cap le-aș putea depăși în mod normal fără pastile, dar uneori am ceva urgent de predat, o întâlnire, ceva important de făcut și așa ajung să iau uneori și 10 pastile pe lună deși doar 2-3 zile sunt cu migrene.
Sunt foarte mulți oameni în situații similare cu a mea și probabil pentru toți viața ar fi mai simplă dacă măcar uneori ar putea să ia o pauză în locul unei pastile, pentru problemele de sănătate mai puțin acute. Dar avem mereu responsabilități, totul este urgent, nu vrem să ratăm ceva important, nu vrem să deranjăm sau să dezamăgim.
Bineînțeles că migrenele serioase nu o să treacă cu o zi liberă, dar mi se pare că ne canalizăm toate eforturile către îmbunătățirea medicamentelor și discutăm prea puțin despre cum am putea crea și un sistem în care există înțelegere pentru problemele de sănătate (fizică și mentală), în care oamenii pot să stea acasă când au gripă (pentru binele lor, dar și al celor din jur) și în care pot să spună când nu se simt bine sau au o durere de cap.